duminică, 24 iunie 2012

Ce trebuie sa stiti daca...

ARE FEBRA
     Masurati temperatura: rectal la copilul mic si axilar la copilul mare (>7 ani).
     In cazul in care are febra indepartati hainele copilului (sau macar o parte din ele).
     Administrati un SINGUR medicament atipiretic. Aveti grija sa nu fi dat copilului inainte acelasi medicament sub o alta denumire comerciala:
- Paracetamol (acetaminofen) sub forma de supozitoare sau sirop
- Ibuprofen sirop sau supozitoare
- Diclofenac - supozitoare
- Algocalmin (metamizol) doar in caz de febra foarte inalta, sub forma de fiole, picaturi sau supozitoare.
     Este necesar sfatul unui medic pentru stabilirea dozei si a tipului de medicament potrivit pentru fiecare varsta.
     La o temperatura de peste 38.5 grade C metodele fizice hipotermizante sunt foarte importante mai ales daca temperatura mediului inconjurator este crescuta. Acestea pot fi:
* impachetari reci realizate prin utilizarea unui prosop suficient de mare ca sa acopere toracele, abdomenul si coapsele copilului. Acestea se uda cu apa la o temperatura de aproximativ 30-35 grade C, se stoarce, apoi se infasoara copilul in el si se mentine pana cand prosopul se incalzeste. Verificati temperatura copilului si daca depaseste 38.5 grade C se reia procesul
* dusul hipotermizant efectuat cu apa calduta la inceput care se raceste progresiv pana la limita suportabilitatii.
     Dupa reducerea febrei oferiti-i lichide suficiente.
PREZINTA CONVULSII FEBRILE
     Acestea pot sa apara in primele 24 de ore ele unei efectiuni acute respiratorii sau digestive evoluand cu febra inalta (>38.5-39 grade C), mai frecvent la copilul cu varsta cuprisa intre 6 luni si 5 ani. Pentru a reduce cat mai mult acest risc, parintii trebuie sa recunoasca precoce episodul febril si sa fie bine informati asupra masurilor de combatere a febrei inalte. Diversele medicamente antipiretice trebuie sa fie mereu prezente in farmacia familiei.
     Daca copilul are mai putin de 3 luni, sau are febra de mai mult de 48 ore, sau prezinta o eruptie, sau are o culoare a pielii modificata, sau are un comportament neobisnuit, este abatut sau mai putin reactiv consultati de urgenta medicul!
PREZINTA VARSATURI
     Nu va grabiti sa compensati alimentele pierdute prin varsatura. Asteptati circa 10-15 minute dupa care oferiti-i copilului apa plata, solutie de rehidratare orala cate 5 ml la 5-10 minute pana cad ajungeti la un medic.
ARE DIAREE
     Diareea este caracterizata de o modificare brutala a numarului si consistentei scaunelor. Administrati-i lichide pentru compensarea pierderilor si modificati-i dieta administrandu-i doar alimente care cresc consistenta scaunului (lapte fara lactoza, orez fiert, morcov fiert, paine prajita, sticks-uri, carne fiarta, banana, mar copt).
     Daca copilul prezinta varsaturi persistente, refuza in totalitate alimentatia, are febra, prezinta o stare modificata sau sange in scaun, consultati de urgenta medicul!
RESPIRA DIFICIL
     Curatati nasul cu ser fiziologic si aspirati secretiile cu o para de cauciuc sau folosind un dispozitiv electric de aspirare a secretiilor.
     Asezati-l cu toracele in pozitie mai inalta decat restul corpului.
     Dati copilului multe lichide.
     Consultati de urgenta medicul daca copilul tuseste fara oprire, nu accepta mancare sau lichide din cauza respiratiei dificile, are stare generala modificata, pare epuizat, are febra peste 38.5 grade C sau are vocea modificata.
ARE O PLAGA PRODUSA PRIN TAIERE, LOVIRE SAU MUSCATURA
     Spalati plaga folosind apa oxigenata, ser fiziologic sau apa simpla; aplicati pe plaga un pansament steril eventual imbibat in solutii dezinfectante (rivanol, betadina) pentru a opri sangerarea si a proteja plaga de infectie.
     Plagile adanci sau produse prin muscatura necesita obligatoriu un consult medical!

marți, 19 iunie 2012

Nou-nascutul (0-28zile)

     Nasterea lui Stefan a reprezentat o etapa importanta din viata noastra si a fost punctul de plecare pentru multe schimbari si noi obiceiuri, pentru intampinarea carora am avut nevoie de multa rabdare, buna dispozitie si o programare corecta.
     Maternitatea este un rol pe care il invatam traindu-l, asa ca nu trebuie sa cautam reguli sau retete magice, trebuie sa ne relaxam si sa avem incredere in instinctul nostru.
     Perioada de nou-nascut constituie etapa de adaptare la viata extrauterina. Este perioada cea mai grea in ceea ce priveste ingrijirile care se cer din partea mamei si a medicului.
     Inaintea exernarii din maternitate, intrebati medicul pediatru care a ingrijit nou-nascutul urmatoarele:
- greutatea si lungimea nou-nascutului la nastere si la plecarea din maternitate
- amanunte despre alimentatie (orarul, daca nou-nascutul a primit si altceva inafara de laptele de mama, daca s-au intamplat dificultati in alimentatie)
- daca s-au aplicat tratamente medicale nou-nascutului (ce medicamente, ce doze, durata, de ce)
- daca nou-nascutul a necesitat manevre de reanimare (administrare de oxigen, internare in sectia de reanimare) sau daca a prezentat vreun semn de alarma (convulsii)
- daca a fost vaccinat BCG si cu vaccin impotriva hepatitei B
- daca s-a administrat vitamina D3 si in ce doza
- daca in perioada respectiva au fost infectii (diaree, infectii stafilococice cutanate, infectii respiratorii).
     Din categoria vaccinurilor incluse in programul de imunizare, in maternitate, in primele 24 de ore i s-a facut HEP B si a treia zi BCG.
     Dupa ce am venit acasa de la maternitate, a doua zi a venit si medicul de familie (care este de specialitate pediatru). Imi facusem un caiet al copilului, unde am notat observatiile medicului despre copil si lunar am facut un bilant al progreselor observate (cand a plans cu lacrimi, primul zambet, ziua in care si-a tinut capul, cand a stat in sezut, primele silabe si cuvinte pronuntate, eruptia fiecarui dintisor, etc).
     Din a 14-a zi la sfatul pediatrului i-am administrat vitamina D - Vigantol - 3 pic/zi.
    Foarte mult m-am bucurat ca am putut alapta, pentru ca laptele mamei este mai mult decat un simplu aliment. Este de cea mai buna calitate, este usor de digerat si contine toate substantele necesare pentru primele 6 luni de viata al bebelusului. Sa nu uitam ca prin alaptare ne protejam copilul de infectii si alti factori care pot fi periculosi pentru sanatatea si viata lui. Consider ca succesul alaptatului depinde de cat de odihnita sunteti. Ocupatiile cele mai multe si responsabilitatile au fost preluate de tatic, eu dedicandu-ma ingrijirii copilului. Nu stiam daca Stefan manca destul, dar atata timp cat a castigat normal in greutate si paramentrii de dezvoltare erau normali, am incetat sa-mi mai fac griji. In prima luna l-am alaptat din 3 in 3 ore, cel putin ziua, iar noaptea din cate imi aduc aminte se trezea o data la 03:00 si apoi la 07:00. Durata unui supt era de 15-20 minute, apoi il ridicam pe umar sa elimine aerul inghitit.
     Ratia alimentara in prima luna:
- la sfarsitul primei saptamani de viata nou-nascutul suge in medie 200-400 ml/zi
- la sfarsitul celei de-a doua saptamani suge aproximativ 400-550 ml/zi
- la sfarsitul saptamanii a treia suge 450-600 ml/zi
- la sfarsitul celei de-a patra saptamani suge 500-650 ml/zi.
     De multe ori, cand sanii erau umflati, a fost nevoie sa fie goliti. Lapticul l-am pastrat la frigider la +4 grade 24 sau 48 de ore, sau la congelator la -20 grade pentru trei luni de zile. Doar ca niciodata n-am avut nevoie de lapticul in plus si a sfarsit prin a fi pus la radacina florilor, nu m-am indurat sa-l arunc.
    Se zice ca bebelusul poate dormi in camera parintilor cateva luni, ca sa poata fi schimbat sau alaptat, asa ca Stefan inca doarme in aceeasi camera cu mine si nu in patut, care a fost si este un obiect de decor, ci la mine in pat.
    Ingrijirea zilnica a fost si este pentru mine o preocupare serioasa si esentiala care contribuie la igiena si dezvoltarea corecta a lui Stefan, dar este si o preocupare placuta care ofera multe ocazii pentru comunicarea directa.
     Toaleta bontului ombilical, pana la desprinderea lui am facut-o folosind alcool de 70 grade si comprese sterile o data/zi, seara dupa baita. Iar pentru evitarea iritarii ombilicului si a altor probleme am avut grija sa pastrez zona uscata si curata.
     Urechiusele le-am curatat cu betisoare speciale (desi stiam ca trebuie evitate).
     Ochisorii ii curatam cu comprese sterile imbibate cu ser fiziologic.
     La nasuc foloseam ser fiziologic, cate 2 ml in fiecare nara.
     La manichiura si pedichiura intampinam o rezistenta de nedescris, greu reuseam sa-i tai unghiutele, dar usor, usor am avut castig de cauza.
     Schimbatul scutecelor avea loc inaintea fiecarei mese, inclusiv noaptea, asta pana Stefan a facut 3 luni si nu-l mai schimbam noaptea, ci dimineata. Inainte sa-i pun un scutec nou il dadeam cu crema de galbenele, care a mers pana pe la 3 luni, ca apoi datorita eritemului fesier an trebuit sa-l dau cu Bephanten. Tot pana la 3 luni am folosit scutecele Pampers Premium Care si servetelele umede Pampers Sensitive, si apoi am trecut la Pampers Active Baby si  servetelele umede Pampers Baby Fresh.
     Un disconfort cu care ne-am intalnit au fost colicile. Din cate am citit ele apar aproximativ pe la varsta de 3 saptamani, ating un maxim la varsta de 6 saptamani si dispar la varsta de 4-5 luni. La Stefan au aparut cam in a 3-a zi de viata, cel putin asa mi-au spus asistentele de la neonatologie. I-am dat ceiut Baby Drink si picaturi Infacol, dar nu-si prea faceau efectul, tot era agitat si irascibil. Nici nu mai stiam daca plange din cauza lor, daca nu-l deranja altceva. Si ne-am chinuit asa pana pe la 4 luni, invatand sa fiu toleranta si rabdatoare.
    Pana a implinit un an i-am facut zilnic baita lui Stefan, intai in cadita lui si la 11 luni l-am transferat in cada din baie.
     Pana la o luna de zile l-am cantarit saptamanal, iar apoi de doua ori pe luna pana a implinit un anisor.
     Avand in vedere ca s-a nascut iarna, a trebuit sa-l obisnuiesc treptat cu atmosfera din exteriorul locuintei si l-am scos afara la 4 saptamani, iar cand conditiile meteorologice erau defavorabile (vant puternic, ceata, ninsoare abundenta, ger sub -6 grade) am renuntat la plimbare.
      Si uite asa a trecut si perioada de nou-nascut, am invatat sa recunosc cand copilului ii era foame, cand plangea incercand sa-mi spuna ce vrea; am invatat sa-i vorbesc si sa mimez sunetele si strambaturile lui, avand grija sa fiu si expresiva.
     La farsitul primei luni de viata isi ridica capusorul, raspundea la sunete, observa chipurile din jurul lui si zambea si radea mai ales in timpul somnului; cantarea 4290 g (luand in greutate 890 g) si avea o lungime de 56 cm.

joi, 14 iunie 2012

Primele 6 saptamani pentru mine

     Ca proaspata mamica m-am intrebat daca viata va mai fi vreodata ca inainte, pentru ca primele saptamani de dupa nastere nu au fost prea usoare. Cea mai mare parte a atentiei mele din timpul zilei si a noptii a fost concentrata pe micutul nou sosit pe lume. Fizicul si emotiile mele au suferit o tulburare brusca, dar m-am adaptat repede la postura de mamica si incet, incet am inceput sa ma bucur din nou de unele lucruri de care eram interesata inainte.
     Perioada post-partum a adus cu sine mai mult decat un bebelus. Emotional aveam sentimente de incapacitate si teama cu privire la maternitate. Ma temeam ca nu-i ofer cea mai optima ingrijire, dar asta a fost pana ne-am invatat unul cu altul, ca apoi lucrurile au mers de la sine.
     Fizic, eram epuizata, aratam si ma simteam ca si cum as fi trecut prin mai multe runde de box. Cand eu si copilul am inceput sa ne deprindem cu mersul lucrurilor a aparut si lapticul, pentru ca inainte bebelusul a primit cantitati mici de colostru.
     In ceea ce priveste forma fizica, bineinteles ca nu ma asteptam sa ies din sala de nasteri aratand mult mai slaba decat am intrat acolo. Eu am luat 11 kg in sarcina, din care 7, 5 kg s-au dus in urma nasterii, iar celelalte 3,5 kg le-am dat jos dupa 2 luni de la nastere. Cred ca nici nu ar trebui sa ne gandim la forma fizica in primele 6 saptamani de la nastere, pentru ca este o perioada de recuperare, in care o nutritie bogata este importanta pentru energia noastra. Se zice ca daca alaptam kg in plus se topesc, doar ca in cazul meu acul cantarului nu s-a clintit din loc. Adica au fost perioade in care ma ingrasam cu 1-2 kg si perioade in care le dadeam jos si am alaptat pana la un an si-o zi.
     Un alt aspect care n-a mai fost ca inainte de a naste a fost relatia exlusiva pe care am avut-o cu Rares, care s-a schimbat, in mod inevitabil, nu intr-un mod negativ, ci in sensul ca nu-mi mai puteam petrece tot timpul cu el. Asa ca Rares a imbogatit viata celui mic, iar cel mic a imbogatit viata tuturor. Cred ca fiecare copil are o experienta diferita cu parintii, nu neaparat mai buna sau mai rea, doar diferita.
     Asa ca, rolul de mama incepe odata cu nasterea copiilor si dureaza toata viata :)

luni, 11 iunie 2012

Finally, here I am :)

     Momentul pe care l-am asteptat si pt care am muncit din greu a venit, bebelusul n-a mai fost in burtica, ci in bratele mele :)
     Nu ma internasem, cum spusese d-na doctor pe 22 decembrie la ora 08:00 dimineata, ci la ora 01.30 noaptea, pt ca bebelul nu a mai avut rabdare :) Aveam niste emotii... zicandu-mi - pana aici ti-a fost! - 
     De la inceputul lunii a noua de sarcina, in urma ecografiei, s-a ajuns la concluzia ca pot naste natural. Va dati seama ca am tot intrabat in dreapta si-n stanga cum e, daca e dureros, toate femeile care au nascut natural spunandu-mi ca este o experienta destul de dureroasa. Doar ca nu le-am prea crezut, mi-am zis - cat o sa doara? - o sa rezist.
     Am facut-o pe viteaza pana mi s-a rupt membranele, ca apoi imediat mi-a trecut si-mi parea rau ca n-am optat pt cezariana. Eram destul de speriata, dar trebuia sa merg mai departe. Aveam o gramada de ganduri: durase noua luni pana sa nasc si doar cateva ore sa aduc copilul pe lume; nu stiam cand va incepe travaliul, ce sa mai zic cand se va termina...; daca voi putea tolera durerea; daca nu voi face niciun progres... 
     A fost foarte dureros, am tipat, am urlat, m-am extenuat (lucruri care am zis ca n-o sa le fac, ca ma voi abtine), dar la ora 11:00 s-a terminat. Am nascut un baietel de 3400 g, 53 cm si, initial, scor Apgar 10, ca apoi a ramas 8, pt ca la 5 min de la nastere Stefan nu a mai reactionat ok la mediul extern si l-au pus preventiv la incubator. Daca e sa ma iau dupa ora la care au inceput durerile si pana am nascut, pot spune ca am avut un travaliu de 7 ore, ultimele 2 ore fiind crunte, iar nasterea propriu zisa a durat sub 10 minute.
     Mai sunt o gramada de lucruri de povestit, dar las pe viitoarele mamici sa descopere pe cont propriu :)
     Multumesc lui Dumnezeu ca totul a decurs bine, am nascut un baietel sanatos, m-am refacut foarte repede si am putut alapta pana la un an si-o zi.

Bagajul pentru maternitate

     Bagajul pentru maternitate sau spital trebuie sa fie pregatit si pus la indemana deja de la inceputul lunii a 7-a de sarcina, pentru ca momentul mult asteptat al nasterii se apropie si este bine sa te pregatesti pentru acest moment cu ceva timp inainte.  Eu am nascut natural si am stat in spital 4 zile, pt ca Stefan a facut a treia zi de la nastere icter fiziologic si am mai stat si a patra zi preventiv cu el la lampa. Evident ca depinde de tipul de nastere, spital si de zilele petrecute in maternitate...
     Din pacate nu ne putem interna doar cu burtica noastra :) si cu cardul de asigurare medicala, nu si la noi... cel putin nu in spitalele publice, din cate stiu eu. 
     Asa ca, fiecare viitoare mamica isi poate alege ce crede ca i se potriveste din lista cu necesarul pentru maternitate. Unele exemple de produse sunt ceea ce eu am folosit; am trecut exemplele doar ca punct de reper, pt ca sunt o gramada, este de unde alege
   Necesarul pentru viitoarea mamica:
- dosarul cu toate analizele si ecografiile facute in timpul sarcinii;
- o lista cu tratamentele si medicamentele din timpul sarcinii (bineinteles daca este cazul); eu am avut o mica problemuta cu rinichii cand aveam 28 saptamani de sarcina, mi-a dat de facut niste analize: examen complet urina, urocultura si proba Addis si bineinteles un tratament: Urisan capsule - tratament pe care l-am luat pana la sfarsitul sarcinii si Carpicon plant - doua saptamani;
- camasa pt alaptat (2 - 3 buc);
- capot;
- papuci de casa;
- sosete;
- chiloti bumbac;
- prosoape (1 pt fata, 2 pt sani si 2 pt corp);
- sutien pt alaptat - 2 buc;
- mameloane de silicon  (Philips Avent - Protectoare standard pentru mameloane);
- pompa pt sani (Angel - pompa pt san cu biberon manuala 125 ml; nu am fost deloc multumita de ea, nu mi s-a parut eficienta, am avut noroc ca nu prea am avut nevoie de ea, pt ca altfel as fi fost nevoita sa-mi iau alta);
 - tampoane sani;
 - unguent pt sani (Garmastan - Tratamentul profilactic si terapeutic in inflamatia mameloanelor din perioada alaptarii);
- produse pt stimularea lactatiei (Fares ceai pt stimularea lactatiei 20 plicuri);
- vata 100 % bumbac (2 - 3 pachete mari);
- comprese sterile 10x10 cm;
- prosoape hartie (ar fi foarte bine daca ar fi cele din gama celor destinate cabinetelor medicale - Prosop hartie unica folosinta 21x23 cm cu polietilena pentru protectie; aveti nevoie de ele dupa ce-ati nascut si mergeti la spalat, le puneti sub fundulet ca sa fie mai sigur, pt ca toate stim ca din spitalele publice mai pleci cu cate ceva pe acasa :(
- sonda urinara - 2 buc (in caz de cezariana);
- betadina;
- absorbante pt noapte (Always Ultra Night);
- cearsafuri absorbante (Bella Happy - cearsaf absorbant Happy 90x60 cm);
- supozitoare cu glicerina;
- vitaminele prenatale (la inceput eu am luat Centrum Materna, dar apoi nu am mai gasit ca disparuse toata gama Centrum si apoi am luat Elevit Prenatal);
- un portofel cu bani ( bancnote de 5, 10, 50 si 100 lei);
- telefonul mobil si incarcatorul;
- aparatul foto si acumulatori;
- cosmetice si produse pt igiena intima (emulsie Lactacyd Femina, e imporatnt ca ph-ul emulsiei sa fie cat mai apropiat de ph-ul pielii tale);
- hartie igienica;
- pasta si periuta dinti;
- carnetel si pix;
- carti despre ingrijirea noului nascut.

Necesarul pentru bebelus: 
- scutece new-born (Pampers Premium Care 1 New Born);
- servetele umede (Pampers Sensitive baby wipes);
- cearsafuri absorbante (Bella Happy - cearsaf absorbant Happy 90x60 cm);
- crema pt eritemul fesier (Bepanthen unguent);
- produse pt colici (Baby Drink si Infacol);
- pudra pt buric (Baneocin);
- comprese sterile;
- alcool sanitar (de 70 grade);
- ser fiziologic (Bebicina ser fiziologic steril 20x5 ml);
- unghiera (speciala pt bebelusi);
- perie si pieptene;
- betisoare ureche cu opritori;
- sampon (Johnson s Baby shampoo);
- ulei corp (Johnson s Baby oil)
- 2 biberoane, 2 tetine;
- suzeta;
- 2 prosoape baie;
- 1 paturica pt invelit;
- hainute noi din bumbac (e necesar a fi spalate chiar daca sunt noi): body, caciulite, bluzite, , pantalonasi, sosetute, manusele (sa nu se zgarie), salopetele;
- pt iesirea din maternitate: body, bluzita, pantalonas, costumas, caciulita, 1 paturica (eventual din aceea cu capse, care se face ca un sac).

     Pe langa toate acestea trebuie sa fiti inarmate cu multa rabdare si toleranta, ma refer la personalul medical, care lasa mult de dorit. Se mai poate indulci un pic daca sunteti atente, stiti voi la ce ma refer :)
     Foarte important! intrebati cine este medicul neonatolog al copilului, stati de vorba cu el, intrebati-l tot ceea ce doriti sa stiti, nu va rusinati; luati un carnetel si un pix si notati totul, ca o sa aveti nevoie de notite mai tarziu; la fel procedati si cu asistentele de la neonatologie, orice nu stiti intrebati, ca va treziti acasa cu bebele si nu are cine va raspunde la intrebari si nelamuriri. Eu le-am innebunit pe bietele asistente, toata ziua le deranjam si intrebam ce aveam nevoie sa stiu (am facut asta pt ca a fost prima sarcina si aveam nevoie de cat mai multe informatii), bineinteles am avut grija sa le dau un mic stimulent inainte de a lansa avalansa de intrebari ;)



miercuri, 6 iunie 2012

Luna a noua

saptamanile 36 - 40
     A trecut atata timp de cand n-am mai scris... 1 an si 7 luni... Acum baietelul nostru are 1 an si 5 luni. O sa incerc sa-mi aduc aminte de luna a noua, luna in care mi s-a parut ca am asteptat foarte mult. Trebuie sa recunosc ca mi-e dor de perioada in care am fost insarcinata, pentru ca a fost perioada in care m-am odihnit cel mai mult si bine am facut ca dupa nastere s-a dus cu odihna si linistea. Stefan n-a fost un bebelus cuminte si linistit :) ci unul foarte plangacios si activ. Dar, sa revin la luna a noua.
     Eram atat de nerabdatoare sa-l tin in brate, sa-mi vad din nou degetele de la picioare :)) si sa pot dormi pe burta. Ziceam eu ca sunt pregatita, dar de fapt nu eram pregatita deloc. A fost luna asteptarii si bine ca am nascut la termen (39 saptamani), ca altfel emotiile ma depaseau de tot.
     Din punct de vedere fizic, nu-mi aduc aminte sa se fi petrecut mare lucru. Doar ca bebelusul nu mai lovea asa de des, deoarece avea din ce mai putin spatiu in care sa se miste.
     Emotional, eram nerabdatoare si nelinistita, nu ma puteam concentra, aveam senzatia de teama si anxietate, dar si usurata cumva la gandul ca aproape am terminat.
     La d-na doctor am fost la inceputul lunii decembrie 2010. In urma ecografiei eram in 36 saptamani de sarcina, totul era ok. Mi-a mai dat de facut niste analize, care au iesit bune. Urmatoarea programare: 21 decembrie.
     Aveam niste emotii, nu le pot descrie... Citisem tot felul de articole despre travaliu si nastere de pe net, din carti, era o varza in capul meu. La control mi-a spus: ai dilatatie 2 cm, maine dimineata vii la spital, te internezi si o sa nasti; daca cumva ti se rup membranele in noaptea asta, te duci la spital si avand in vedere ca e prima nastere o sa dureze travaliul. Parca eram in transa, nu-mi venea sa cred ca a doua zi... gata, se termina si voi tine copilul in brate. Mi-a mai facut si ecografia sa vedem cum era situat cordonul ombilical, din fericire nu era situat in jurul gatului copilului, dar din cate citisem, oricand isi putea schimba pozitia. La revedere si ne vedem maine, astea au fost cuvintele d-nei doctor. De la cabinet m-am dus la serbare la Rares (era serbarea de Mos Craciun) si apoi acasa.
     Bagajul era facut, asteptam sa se faca dimineata. Doar ca nu am mai asteptatat pana atunci pentru ca la ora 01:00 noaptea mi s-au rupt membranele si la ora 01:30 ma internam.
     Si uite asa au luat sfarsit cele noua luni de sarcina... :) Despre travaliu si nastere intr-un alt articol...
     Tot intr-un alt articol voi face lista bagajului pentru maternitate, pentru cine este interesat. Eu nu am gasit o lista completa si am tot cauta pe net, am gasit mai multe articole si pe baza lor mi-am creat propria lista. Mi-au dat o lista si de la cabinet cu ce trebuie sa contina bagajul de maternitate, dar nu mi s-a parut completa.
   So... see you next time :)))
    

miercuri, 24 noiembrie 2010

Luna a opta

saptamanile 32 - 35
In penultima luna de sarcina, inca ma pot bucura in tihna de fiecare moment al sarcinii . Sunt foarte preocupata si emotionata de mult asteptatul eveniment: nasterea copilului nostru. Imi place foarte mult jocul de-a ghicitul - ce este umflatura asta a bebelusului - ( umeri, coate, fundulet) pentru ca ma distreaza, dar stiu ca nu este cel mai exact mod de a determina pozitia copilului.
Inca nu stiu cum voi naste... daca va fi natural, daca va fi cezariana, desi, d-na doctor mi-a recomandat sa nasc prin cezariana, deoarece copilul e mare si oricum va mai lua in greutate pana la termen. Probabil imi va spune la urmatorul control de saptamana viitoare, pentru ca voi intra in 36 de saptamani de sarcina. Din cate am mai citit stiu ca astazi, cezarienele sunt aproape la fel de sigure ca si nasterile vaginale, pentru mama, iar in nasterile dificile, cand exista suferinta fetala, adesea ele sunt cele mai sigure optiuni pentru bebelus. De multe ori, nasterile prin cezariana nu difera de cele pe cale vaginala, desi bebelusii cezarienilor arata mai bine initial. Deoarece ei nu trebuie sa se potriveasca intr-un pelvis ingust, ei deseori sosesc pe lume cu capul rotund si nu ascutit, ca bebelusii nascuti vaginal. Scorurile Apgar, care definesc starea nou-nascutului la unul si 5 minute dupa nstere, sunt comparabile la bebelusii nascuti vaginal, cu aceia nascuti prin cazariana. Cu toate astea, totusi, mi-as dori sa nasc natural. Dar daca nu se va putea, voi fi de acord cu recomandarea d-nei doctor, atat pentru siguranta copilului, cat si a mea.
In luna a opta am fost la doua controale. Unul a fost la d-na doctor, la 32 saptamani de sarcina, copilul cantarind 1900 g. Mi-a mai dat de facut niste analize, rezultatele fiind bune. Al doilea control a fost la Iasi, morfologia fetala de trimestru III (se face intre 32 si 34 saptamani). Concluziile morfologiei au fost: sarcina monofetala 33 sa si 5 zile, greutate fetala estimata 2246 g, prezentatie craniana, morfologie si biometrie fetale in limite normale, placenta cu insertie antero-lateral stanga grad II, lichid amniotic in exces, data probabila a nasterii: 29.12.2010. Deci, toare bune pana acum si sper ca si de acum incolo sa fie la fel, totul sa fie bine, sa duc sarcina cu bine pana la capat si sa avem un copil sanatos.
Nu cred ca am spus pana acum, copilasul se va numi Adrian-Stefan. Este dorinta sotului de a avea copilul doua nume. Asa ca, de dragul lui, voi fi de acord cu el.
Bagajul de maternitate in mare parte e facut, mai trebuie sa mai iau cateva lucruri si gata. Poate sa fie pus la indemana si gata de a fi luat cand va fi sa nasc.


marți, 9 noiembrie 2010

Luna a saptea

saptamanile 28 - 31
Am ajuns cu bine in cel de-al treilea - si ultimul - trimestru de sarcina si ma aflu doar la cateva luni distanta de travaliu si nastere, evenimente pe care am incercat sa le planific cat de cat si sa citesc cat mai mult despre ele.
Unele simptome le continua pe cele de luna trecuta. Activitatea fetala este mai puternica am uneori dureri in abdomenul inferior sau pe partile laterale ale abdomenului, dificultati de somn, contractii ocazionale Braxton-Hicks, de obicei nedureroase. Din punct de vedere emotional entuziasmul si emotiile, temerile legate de maternitate, sanatatea copilului, travaliu si nastere sunt in crestere.
Sunt din ce in ce mai obosita pentru ca duc o greutate mult mai mare decat inainte si datorita volumului crescut am probleme cu somnul, dar cred ca oboseala este o parte normala a acestui stadiu al sarcinii.
Am fost si la doctor pentru control. In saptamana 28 de sarcina bebe cantarea 1300 g, mi-a zis ca e bine dezvoltat. S-ar putea sa-mi recomande cezariana daca bebe continua sa ia in greutate peste limita normala, dar asta ramane de vazut. Mi-a dat de facut cateva analize si mi-a zis ca ne vedem la opt luni. Mi-a dat si o scrisoare medicala pentru medicul de familie ca sa-mi poata elibera concediul prenatal. Asa ca de pe 18 octombrie am intrat in concediu prenatal.
Bagajul pentru maternitate nu l-am facut inca. Am lista cu ce-mi trebuie sa cumpar de la cabinet, mai urmeaza doar sa ma mobilizez si sa merg la cumparaturi. Poate in luna a opta imi voi lua ce-mi trebuie.

joi, 14 octombrie 2010

Luna a sasea

saptamanile 23 - 27

Manutele si piciorutele au inceput sa ma loveasca binisor acum, si pe masura ce aceasta gimnastica devine vizibila din exterior, ea poate amuza si pe tatic.
Ca simptome fizice: activitate fetala mai bine definita, uneori dureri in partea de jos a abdomenului si pe partile laterale (de la tensionarea ligamentelor ce sustin uterul), ocazional dureri de cap, umflarea moderata a gleznelor si picioarelor, cateodata dureri de spate. Ma ingrijoreaza un pic durerea si amortirea mainilor in timpul noptii, dar probabil se datoreaza umflarii cu apa a tesuturilor, care fac compresie pe nervi.
In unele zile bebelusul ma loveste aproape tot timpul, iar in altele pare foarte linisit. Dar, nu trebuie sa uit ca si fetusii sunt oameni si, ca si noi, au si ei zile mai bune, cand lovesc cu coatele, genunchii si calcaiele, si zile mai proaste, cand au chef sa stea cuminti si sa zaca. Cel mai adesea, activitatea bebelusului este in legatura cu ceea ce fac eu. Daca sunt toata ziua pe fuga, bebelusul este calmat de ritmul meu si probabil nu observ multe lovituri - in parte ca bebelusul este lent, in parte ca eu sunt prea ocupata. Dar imediat ce incetinesc ritmul sau ma relaxez el incepe sa fie activ.
Bebelusii sunt cei mai activi intre saptamanile 24 si 28, cand ei sunt suficient de mici sa aiba loc de miscare in casuta lor uterina, miscarile lor fiind de obicei dezordonate si de scurta durata. Activitatea fetala devine de obicei mai organizata si mai coordonata, cu perioade mai bine definite de activitate si odihna, intre 28 si 32 de saptamani.
Am fost cu taticul la d-na doctor sa vedem ce mai face bebelusul. Era foarte ok, a crescut, i-am putut vedea fata si ochisorii care clipeau. La 24 de saptamani avea 760 g, o greutate un pic mare pentru varsta lui de sarcina. Dar ce conteaza.... atata timp cat e sanatos si e bine dezvoltat...
M-am gandit ca din luna a saptea sa intru in concediu prenatal.

miercuri, 1 septembrie 2010

Sursa fericirii mele


     Am dedicat foarte putine randuri celui care este tatal baietelului meu si bineinteles, sursa fericirii mele :)
     Cand imi spuneam ca Fat Frumos nu poate fi decat un vis copilaresc si ar trebui sa renunt la el, cand ma complacusem intr-o situatie nu prea ok, totusi, am continuat sa sper ca lucrurile se vor schimba cumva. Si s-au schimbat! Stiu ca se spune ca daca ai cautat ceva prima oara si nu ai gasit, nu mai incerca si a doua oara ca nu o sa gasesti. Dar, se pare, ca nu este adevarat; am cautat pe cineva si a doua oara si am gasit.
     De cand a aparut in viata mea am aflat ce e iubirea. Nu stiu daca la 26 de ani poti sti ce este iubirea. Tot ce stiu este ca vreau sa-l am langa mine in orice clipa, ca il ador, chiar si atunci cand este ciufulit sau se enerveaza ;), ca este totul pentru mine. Asta este ceea ce simt eu cu adevarat si pentru mine asta este iubirea. Nu stiu daca exista vreo definitie pentru iubire, cred ca fiecare isi are propria definitie. 
     Ma gandesc ca un amic bun il gasesti intr-o seara, dar un iubit bun, unele dintre noi nu il gaseste niciodata. Am avut noroc! L-am gasit si am de gand sa fim fericiti impreuna. Daca toti barbatii ar fi la fel de minunati ca el, cred ca n-ar mai exista femei nefericite. Imi pare rau pentru ele, dar ESTE AL MEU, si este singurul lucru din viata mea pe care nu sunt dispusa sa-l impart cu nimeni.
     Ii multumesc ca a aparut in viata mea, ca mi-a facut cel mai frumos cadou: un baietel care abia asteapta sa se nasca. TE IUBESC!!!


vineri, 27 august 2010

Luna a cincea

18 - 22 saptamani

     Nu am mai scris demult... de ce?!?! Nici eu nu stiu... Probabil faptul ca am plecat in concediu mi-a luat elanul de a scrie. Dar... I'm back!
     Ramasesem la luna a cincea, luna in care am simtit miscarile fetale. Pentru mine, miscarile fetale reprezinta sursa majora de bucurie si de cate ori le simt, afirm faptul ca o noua viata se dezvolta in interiorul meu.
     La sfarsiul lunii a patra proeminenta abdomenului meu a inceput sa arate ca inceputurile unei burtici gravide. Senzatia miscarilor fetale, impreuna cu rotunjirea substantiala a abdomenului ma face sa ma simt mai insarcinata cu adevarat. Desi bebelusul este inca departe de a-si face aparitia pe lume, este cu adevarat placut sa stiu ca exista cineva acolo inauntru.
     In tot acest timp in care nu am mai scris am fost de doua ori la d-na doctor si o data la Iasi pentru morfologie fetala de trimestru II. Pe 12 iulie am facut o eco, in care mi-a spus ca o sa avem un baietel si mi-a luat sange pentru triplu test. Rezultatele au fost bune, dar ca si la dublu test, aceste investigatii nu constituie un test diagnostic, ci este estimat numai un calcul de risc. Pe 11 august am fost iar pentru control lunar si am facut o eco Doppler si am auzit bataile cordului fetal ale baietelului, 144/min. Iar pe 19 august am fost la Iasi, imi facusem programare la dl doctor Iliev. A fost o eco mult mai complexa, a luat pe rand: polul cefalic, toracele, abdomenul, coloana vertebrala, membrele superioare, cele inferioare, placenta, cordonul ombilical si lichidul amniotic. In urma biometriei fetale s-a stabilit varsta sarcinii: 21 sa + 1 zi, greutatea fetala: 433 g, iar DPN - 29.12.2010. Morfologia si biometria fetala au fost in limite normale. 
     Ma bucur foarte mult ca nu s-a descoperit nicio problemulta si ca sarcina evolueaza ok. In principiu eu ma simt bine, uneori ma simt un pic obosita, mai am cate o durere de spate si ocazional cate o durere de cap.Dar toate astea le uit cand baietelul sa misca si este activ. Il simt miscandu-se de mai multe ori pe zi, mai ales dupa ce mananc, iar miscarile sunt din ce in ce mai intense.
     Mai am o saptamana si intru in luna a sasea. Timpul trece atat de repede...

joi, 1 iulie 2010

Luna a patra

     saptamanile 14 - 17
     Am inceput, in sfarsit, cel de-al doilea trimestru si sper sa fie mult mai comod decat primul. As vrea ca simptomele de la inceputul sarcinii sa se diminueze sau sa dispara. Maine o sa incep saptamana a 15-a din sarcina, dar inca mai am greturi insotite de varsaturi. 
     Astept cu nerabdare sa simt miscarile fetale. Am citit ca prima senzatie de miscare poate fi simtita oricand intre 14 si 26 de saptamani, dar in general mai aproape de intervalul 18 - 22 saptamani. Sper sa le recunosc ca sa ma pot bucura de ele.
     M-am mai gandit ca de acum incolo sa-mi fac o poza in fiecare luna, pana o sa nasc. Nu as vrea sa uit cum aratam ca gravida si as vrea ca baietelul sau fetita noastra sa se bucure cand isi va vedea prima sa poza de "bebelus". O sa asez pozele intr-un album al sarcinii, impreuna cu pozele de la ecografie.
     In privinta hainelor de maternitate... nu vreau sa ma limitez doar la ele. Multe din hainele pe care deja le am inca mi se potrivesc. Daca vad ceva ce mi se potriveste o sa port chiar daca nu este din sectiunea pentru gravide a magazinului. 
     De cand mi s-a confirmat ca sunt insarcinata si am spus familiei si celor din jur, am constatat ca toata lumea vrea sa imi dea sfaturi. Din pacate nu am cum sa ma feresc de aceste sfaturi nedorite, doar daca ma retrag pe o insula pustie. Eu cred ca exista ceva, atunci cand oamenii vad o burta proeminenta si le trezeste instinctele de "experti". Asa ca la unii le-am spus ca am un medic de incredere care ma sfatuieste cu privire la sarcina si nu pot accepta sfaturi din partea nimanui altcuiva sau, la cei din familie le-am zambit si am spus un "multumesc", bineinteles lasand comentariile  sa-mi intre pe o ureche si sa-mi iasa pe alta. Din pacate, nu-mi ramane decat sa ma obisnuiesc cu aceste sfaturi nesolicitate.
     As mai vrea sa ma programez la un control la dentist, macar odata in timpul celor 9 luni pentru verifcare si curatare, doar ca sa fiu sigura ca totul e ok si din acest punct de vedere.
     Abia astept sa merg la urmatorul control, care va fi pe 12 iulie, sa vad ce mai face bebelusul, cat a a mai crescut si daca o sa-mi poata spuna daca va fi baietel sau fetita. Probabil, tot atunci voi face si triplu test.
     Dar, pana atunci, vreau sa ma bucur de concediu. Sper sa fie soare si vreme buna la mare ca sa ne putem bucura din plin.
     

Luna a treia (saptamanile 9 - 13)

     Am trecut de ultima luna a primului trimestru din sarcina, dar simptomele tot au fost intense. Am avut aceleasi simptome ca si in a doua luna.
     Pe 12 iunie am fost la un nou control. Abia asteptam sa-mi vad bebelusul la ecografie. Si ce vad… ca a crescut fata de data trecuta, ca dadea din manute si picioruse. D-na doctor, ca si data trecuta, mi-a explicat ca uterul este putin mai mare decat un grapefruit, iar la sfarsitul lunii se va putea simti chiar deasupra osului pubian, in partea inferioara a abdomenului; ca bebelusul va creste rapid, ajungand la 6,5 – 7,5 cm lungime si cantarind 45 grame la sfarsiul lunii. Avand 12 saptamani de sarcina am facut si dublu test (se face intre saptamanile 11 – 14). S-a uitat la rezultatul analizelor, mi-a spus ca rezultatele sunt foarte bune, sa merg in continuare cu Centrum si Acid folic. “Ai o sarcina normala, fara probleme. Ne vedem luna viitoare.” Asistenta mi-a luat tensiunea (aveam 9 cu 6 – cam mica), m-a cantarit (60 kg) si mi-a luat sange pt dublu test, spunandu-mi ca ma va suna cand ajung rezultatele.
     Bucuroasa ca totul e ok cu mine si cu sarcina m-am hotarat sa mergem la mare vreo 4 zile, sa beau o cafea slaba dimineata (pentru a-mi ridica tensiunea) si sa ma bucur in continuare de viata. 
     Am decis sa-mi monitorizez greutatea pentru a ma asigura ca incepe sa creasca intr-un ritm satisfacator. Asa ca, la 13 saptamani de sarcina aveam 59,6 kg, iar la 14 saptamani tot la fel. Deocamdata nu am luat in greutate. Sa vad in trimestrul 2 de sarcina cat o sa iau in greuatate. Sper sa nu recuperez si sa iau in greutate si kg care trebuia sa le iau in primul trimestru de sarcina…
     O femeie obisnuita ar trebui sa ia 1,5 – 2 kg in total in primul trimestru si cam 500 g pe saptamana, totalizand 6 – 7 kg in timpul celui de-al doilea trimestru. Castigul ponderal ar trebui sa continue cu o viteza de 500 g pe saptamana in lunile 7 si 8 , iar in luna a 9-a sa scada la doar 500 g – 1 kg sau deloc, totalizand 4 – 5 kg in trimestrul al treilea.
      Detalierea castigului ponderal (toate greutatile sunt aproximative):
bebelus – 3400 g
placenta – 680 g
lichid amniotic – 900 g
marirea uterului – 900 g
tesut mamar matern – 900 g
volum sangvin matern – 1800 g
fluide in tesuturile materne – 1800 g
depozite de grasime materne – 3200 g
Total (in medie) – 13,5 kg castig ponderal total
     Imi pare rau ca am uitat sa-i spun d-nei doctor ca vreau sa aud bataile cordului fetal. Am citit ca pot fi auzite chiar la 10 – 12 saptamani cu un dispozitiv Doppler, un dispozitiv manual cu ultrasunete, care amplifica sunetele. Data viitoare, cu siguranta nu voi uita. 
     Intre timp au venit si rezulatele la dublu test; asistenta a spus ca sunt bune. Acum, astept sa vedem ce spune d-na doctor, cand o sa merg la urmatorul control.
     Avand in vedere ca sarcina este ok, ca analizele au iesit bune, ca n-am fost niciodata bolnava, m-am decis sa nasc natural, cu toate ca taticul nu e de acord (el opteaza pentru cezariana; eu nici nu vreau sa aud de cezariana).

miercuri, 30 iunie 2010

O mica paranteza...

     Am primit observatii, chiar de la tatic, ca n-am scris nimic despre el, si pe buna dreptate.
     Pe tatic il cunosc mai demult, dar suntem impreuna de la inceputul lunii februarie, a.c. Nu stiu daca l-am cautat, daca asa a fost sa fie… dar ce stiu sigur e ca el nu m-a cautat pe mine, si daca era sa astept sa faca el primul pas, nu stiu daca astazi mai eram impreuna.
     Nu stiu exact cand m-am indragostit de el… daca a fost inainte de a fi impreuna sau dupa…, tot ce conteaza e ca aceasta dragoste s-a transformat in iubire si din aceasta iubire va veni pe lume un copil, copil care nu l-am planificat, dar cand am aflat ca sunt insarcinata, ni l-am dorit.
     Mai multe detalii despre tatic…. Are un simt al umorului fantastic; nu ma plictisesc cand sunt cu el; este foarte matur in gandire; nu am cum sa ma cert cu el, pentru orice are o replica si o gluma; tot timpul reuseste sa ma surprinda; tot timpul ma aduce cu picioarele pe pamant si-mi spune sa nu mai visez cai verzi pe pereti (trebuie sa recunosc ca de cele mai multe ori are dreptate).
     Cel mai important: este un foarte bun tatic. Are un baietel, care va impli 4 anisori, cu care se descurca de minune (cred ca se descurca mult mai bine decat o femeie) si pe care il iubeste enorm. E o placere sa-i vezi impreuna! Daca il iubesti pe tatic, nu ai cum sa nu-l iubesti si pe copil, e un scumpel. Ii iubesc pe amandoi mult! 
      Rares este un copil minunat, la fel ca si tatal lui tot timpul reuseste sa ma surprinda, stie atat de multe pentru varsta lui… ii place sa scrie, sa citeasca si este pasionat de computer si cam de tot ce este electronic. Imi este dor de el si abia astept sa vina acasa vineri, pentru ca acum e in vacanta la bunica lui.
Mi-a fost un pic teama la inceput ca nu ma va accepta, dar totul a decurs foarte bine ne-am atasat unul de altul repede, nu e fost nicio problema.

   Dupa cum a spus si el, am noroc/avem noroc ca el are deja experienta in a creste un copil si asta va conta foarte mult. Sunt constienta ca nu este usor sa cresti un copil, dar impreuna cu el o sa fie totul bine. Am incredere in el si ne vom descurca. Conteaza foarte mult ca ma sprijina si imi este alaturi si de cate ori am avut greturi sau mi-a fost rau a stiut sa ma faca sa ma simt bine, m-a facut sa rad, vazand partea amuzanta a situatiei.

     Il invit pe tatic sa faca vreun comment... ;)


luni, 28 iunie 2010

Luna a doua

   Saptamanile 5 - 8
  Pentru mine sarcina a venit pe neasteptate si nu am stiut de ea pana in luna a doua. Am incercat sa ma obisnuiesc cu ideea ca o noua viata se dezvolta in interiorul meu si cu cerintele sarcinii - cele fizice (iata de ce sunt obosita!), cele logistice (cel mai scurt drum pana la baie este...) si cele dietare (faceti-mi un shake dublu de lapte, fara cofeina).
  Cum menstruatia mi-a intarziat doua saptamani, m-am dus la farmacie si mi-am luat un test de sarcina, test pe care l-am facut a doua zi dimineata. Nu era prima data cand imi faceam un test de sarcina. Cu emotii am asteptat rezultatul testului... greu au mai trecut cele 5 - 7 min pana sa aflu daca sunt sau nu insarcinata. Intr-un final ma uit si vad 2 liniute roz... am crezut ca nu vad bine... inima a inceput sa-mi bata cu putere, am inceput sa tremur si bineinteles sa plang de fericire, nu-mi venea sa cred. Am incercat sa ma adun si sa constientizez ca nasterea reprezinta tranzitia intre sarcina si ipostaza de parinte si totodata ca vor urma noua luni pline de intrebari, asteptare si ingrijorare. Cum inca nu-mi venea sa cred ca sunt insarcinata, la interval de trei zile imi mai fac un test, test care a iesit tot pozitiv.
  Imi fac programare la doctorul meu ginecolog si asistenta ma intreaba la telefon: "graviduta?", iar eu raspund: "cred ca da, avand in vedere ca ambele teste mi-au iesit pozitiv". Asa ca pe 11 mai ma prezint la doctor. Ma consulta, imi face o ecografie fetala pentru a verifica colul uterin si uterul pentru semnele de sarcina si aproximarea varstei gestationare si imi spune ca sunt insarcinata in 5 saptamani. In timpul ecografiei, ce vad... un embrion mic, ca un mormoloc. D-na doctor imi explica si imi arata ca acest embrion are deja cap, o inima primitiva care a inceput sa pompeze sange si un creier rudimentar. Cand i-am vazut inimioara batand, instantaneu mi-au dat lacrimile si nu-mi venea sa cred ca in interiorul meu se dezvolta o noua viata. Imi da poza si ma invita sa iau loc, pentru a-mi cere mai multe informatii, cum ar fi: data ultimei menstruatii, pentru a-mi calcula data probabila a nasterii, care va fi pe 30 decembrie si un istoric medical complet. Apoi, imi da o trimitere catre medicul de familie pentru a ma lua in evidenta, catre angajator si catre un laborator ca sa-mi fac o gramada de analize; plus o reteta: Acid folic si Centrum materna de la A la Z. Ca la urma sa-mi spuna: "fara cofeina, tutun, alcool, incearca sa mananci nesarat si sa nu te expui la soare". Cand am auzit ca-mi da atatea restrictii imi venea sa-i spun ca nu sunt bolnava ci sunt doar insarcinata. Acum, nu e o problema cu alcoolul si tutunul, ca nici inainte nu le foloseam, dar o cafea beam dimineata si aveam de gand sa merg la mare in vara asta. Asa ca, nu am zis nimic si in urmatoarea luna, pana la urmatorul control am incercat sa mananc nesarat, am renuntat la cafea si la ideea de a merge la mare. Imi mai spune: "fa-ti analizele si ne vedem peste o luna. Sarcina usoara!". "Multumesc! Buna ziua!" Cam asa  a decurs prima vizita la d-na doctor.
  Cum am avut confirmarea ca sunt insarcinata, parca au si inceput sa apara simptomele fizice: oboseala, somnolenta, nevoia de a urina frecvent, greata cu sau fara varsaturi, aversiuni sau pofte alimentare, modificari ale sanilor, secretie vaginala crescuta cantitativ albicioasa (am citit ca se cheama leucoree); dar si cele emotionale: schimbari bruste de dispozitie, neliniste, teama, bucurie, extaz. 
  Mi-am facut analizele si mi-am anuntat in scris angajatorul. Rezultatele analizelor au fost bune, am fost si la medicul de familie sa ma ia in evidenta... si uite asa viata isi urmeaza cursul si timpul a inceput sa treaca. 
  Am inceput sa revin la realitate, gandindu-ma ca nou-nascutii depind de cei din jur, ca nevoile lor sunt aproape permanente si uneori greu de inteles; am inceput sa-mi pun intrebari de genul: este flamand, ud, ii e frig, somn, se simte singur, il doare ceva? cum il calmez, cum il tin, cum il schimb, il imbaiez, il hranesc? cum stiu daca fac o treaba buna? cum sa fac sa dorm suficient? vom avea vreodata timp pentru noi doi (noi, parintii)?
  Ne-am dus la librarie si am cumparat doua carti, care imi sunt de mare ajutor: "La ce sa te astepti cand esti insarcinata" - Heidi Murkoff, Arlene Eisenberg, Sandee Hathaway si "Sarcina, nasterea si nou-nascutul ghid complet" - Penny Simkin, Jamet Whalley, Ann Keppler. Nu-mi pare rau ca le-am cumparat, pentru ca il ele am toate informatiile de care am nevoie.
  Ca simptom predominant in luna a doua a fost greata insotita uneori de varsaturi, varsaturi care ma apucau doar seara si foarte rar dimineata. De asemenea am fost cam plangacioasa, imi venea sa plang din orice.

joi, 24 iunie 2010

Prima luna

 Eu am cam trecut peste prima luna (saptamanile 1 - 4) pentru ca nu am stiut ca sunt insarcinata. De ce? Pentru ca aveam un ciclu neregulat si mai stiam ca am o mica problemuta legata de infertilitate. 
 Iar ca simptome, parca imi amintesc ca eram un pic obosita si somnoroasa iar sanii mi s-au ingreunat. Bineinteles ca nu le-am dat nicio importanta acestor semne, buna bazata ca e doar o intarziere a menstruatiei ca si alta data.
 Asa ca eram in asteptarea menstruatiei, menstruatie care nu a mai venit...

marți, 22 iunie 2010

De ce "Waiting to be born"?

  La indemnul unei persoane m-am decis sa-mi scriu gandurile, intrebarile si ingrijorarile. Mi-a zis: fa-ti un blog, scrie acolo tot ce vrei tu si astfel ceea ce ai scris iti va ramane ca o amintire pentru atunci cand vor trece anii, iar cei dragi tie, dar care nu sunt langa tine au ocazia sa citeasca si sa fie la curent cu tot ceea ce simti tu.

 Si iata ca m-am apucat de scis, cam stangaci, ce-i drept, dar, poate pe parcurs o sa-mi dau drumul si o sa-mi iasa niste fraze mai de doamne ajuta.

 De ce "Waiting to be born"? Pentru ca urmeaza sa fiu mamica, pentru ca am de asteptat pana cele noua luni se sfarsesc, pentru ca am o groaza de intrebari si in acelasi timp sunt si un pic ingrijorata. De ce ingrijorata? Pentru ca e prima mea sarcina si totul e nou pentru mine. Acum, stiu ca nu sunt prima femeie insarcinata si ca altele au mai nascut inaintea mea, dar cred ca fiecare sarcina e unica, chiar daca simptomele sarcinii sunt comune.